Gandirea Adolescentului

ADOLESCENTA SI TRECEREA DE LA GANDIREA CONCRETA LA GANDIREA ABSTRACTA.
ROLUL INTELIGENTEI OPERATORII FORMALE SI A PARINTILOR IN FORMAREA PERSONALITATII ADOLESCENTULUI

Adolescentii si GandireaExista diferente remarcabile intre capacitatile intelectuale dar si cele de punere in practica la adolescenti. Nu orice inteligenta este si una practica. Din punct de vedere social unele forme de inteligenta sunt mai valorizate decat altele. Si modul de valorizare sociala difera de la o etapa la alta.

La adolescenti exista si alte forme de inteligenta pe care daca familia, scoala, adolescentii le-ar favoriza si dezvolta, societatea, familia s-ar imbogati cultural iar adolescentii nu ar mai trai uneori acea stare de repulsie, de mihnire si neintelegere a cerintelor, de greutati in acomodarea sociala. Nevoia de a invata se manifesta pe forme si nivele diferite. A invata este un drept. Nevoia de a invata, ca nevoie interioara a adolescentilor, nu ar trebui vazuta in exterior doar pe planul inteligentei logico-matematice.

A eticheta inteligenta adolescentilor doar pe baza unui singur criteriu social, nu ofera acestora posibilitatea de a-si manifesta liber dreptul de a folosi optim acea forma de inteligenta pe care o au predominant. Societatea favorizeaza doar inteligenta logico-matematica. Adolescentii sunt in situatia de a construi cu greu ceva impus, si de a opri manifestarea in exterior a ceva ce au deja. Ideal ar fi ca toate formele de inteligenta sa fie favorizate social.Societatea nu valorizeaza in acelasi timp si in acelasi mod toate formele de inteligenta.Astfel rezultatele scolare sunt apreciate numai prin inteligenta logico-matematica.

Manifestarile, trairile interioare, abilitatile propii, aspectele psihologice ca angoasa de separare si de pierdere, depresia, anxietatea dar si cauzele lor, structurarile inconstiente ale adolescentilor sunt mai putin luate in calcul, sunt neinteresante intr-o lume logico-matematica. Si totusi acuzele unui succes mai scazut se afla in interiorul adolescentilor si nu depind numai de vointa lor, sau mai bine zis in spatele manifestarii vointei se afla o inhibitie. Unii adolescenti manifesta deficiente scolare desi ei nu doresc acest lucru si depun eforturi pentru depasirea lor.

Parintii si adolescentii vor constientiza nevoia de a se pune la punct cu asteptarile referitor la inteligenta adolescentilor. Nevoia de performanta a societatii preluata in mod simplist de catre adolescent va inhiba personalitatea lui. Acesta se va simti incapabil, inferior, cu o stima de sine mai scazuta pentru ca nu obtine performanta dorita de parinti, de societate. Imaginea de sine va fi influentata de imaginea celorlalti. Eticheta duce la inhibarea altor abilitati.

Parintii vor fi preocupati de crearea pentru adolescenti a unui mediu adecvat, stimulant intelectual, care are ceva de transmis cu referire la abilitatile si asteptarile adolescentilor. Altfel vor inhiba curiozitatea,deschiderea spre nou, schimbarea si transformarea. Vor fi mai preocupati de identificarea si oferirea conditiilor de punere in practica, de manifestare si a altor forme de inteligenta pe care adolescentii le au.

Scoala va dezvolta forma de inteligenta pe care o considera utila in acel stadiu de dezvoltare a societatii,dar aceasta nu impiedica familia sa ajute adolescentii sa dezvolte si celelalte forme identificate. Astfel increderea in sine a adolescentilor va creste iar performantele se vor extinde. Uneori am putea lua in calcul un blocaj al dorintei de a invata la adolescenti, daca o alta forma de inteligenta a adolescetilor exista si este impiedicata in manifestarea ei.

Copilul are o gandire concreta bazata pe imagini, obiecte, intamplari reale, concrete, aflate in exteriorul sau. Acestea sunt materia prima pentru combinatiile intelectuale. Notiunile cu care lucreaza au deci la baza notiuni concrete. Adolescentii incep sa faca operatii abstracte, existente doar in mentalul lor. Stabilesc ipoteze si ajung la rationamente.

Treptat concretul este folosit doar pentru ancorarea abstractiilor. Ceea ce inainte era probabil acum devine posibil. Realul devine o informatie in plus pentru ratiune. Operatiile si combinatiile mentale posibile devin mai numeroase fiindca nu se mai sprijina acum pe concret, ci pe abstractii mentale. Probabilitatile se verifica, fractiile se compara. NoŇ£iunile de reciprocitate si de tranzitivitate in analiza sunt accesibile. Dimensiunea metaforica si dublele legaturi si sensuri sunt dobandite. Umorul lipsit de apreciere pana acum poate fi interpretat. Adolescentul intelege treptat altfel lumea. Adaptarea devine mai facila.

Functionarea gandirii este supusa unor schimbari profunde. Are la baza legaturile afective intre adolescenti si familie, mediu precum si ascensiunea pulsionala.

Inteligenta operatorie formala permite adolescentilor sa accepte mai usor remanierile afective, fizice, precum si noile moduri relationale. Adolescentii care nu au aceasta forma de inteligenta formala vor dezvolta mai multe comportamente deficitare, agitatie, violenta si comportamente sexuale greu controlabile. Pulsiunile se manifesta direct. Este o forma de gandire care are rolul de a ajuta trecerea de la gandirea concreta la cea abstracta, facilitand adaptarea.

Lipsa gandirii formale la unii adolescenti poate insemna o intarziere pur si simplu legata de confruntarile interne. Exista si o legatura cu afectivitatea ,cu modul de relationare a celor din jur.

Parintii,educatorii,vor verifica modul in care comunica cu adolescentii in functie de varianta de gandire care este predominanta la adolescenti in momentul comunicarii.

Tot mai multi parinti care vin la terapie acuza faptul ca desi in relatia cu adolescentii,ei vor sa comunice ceva, adolescentii nu inteleg acelasi lucru. Este firesc,canalul emitent nu este pe aceeasi frecventa cu cel receptor. Semnificatiile, abstractizarile,legaturile, sensurile sunt diferite.A insista in a critica pe adolescenti are un singur rezultat:depresia pentru ambii.

Este posibil ca unii adolescenti sa nu poata sa integreze unele notiuni ca de reciprocitate sau sensurile duble ,astfel incat eficienta profesionala, sociala ,relationala va fi afectata. Cauza poate fi blocajul pe diverse elemente ale personalitatii,generate de nedepasirea afectiva sau blocajul afectiv datorat unor evenimente, atitudini, relatii intre parinti si a parintilor fata de adolescenti.

Este important ca adolescentii si parintii, educatorii sa constientizeze specificul etapei, faptul ca ca in aceasta perioada gandirea este supusa unor restructurari, fiind profund influentata de afecte si pulsiuni, ca procese inconstiente, care nu depind de dorinta sau vointa adolescentilor precum si faptul ca pot sa apara ritmuri diferite de integrare a proceselor cognitive-intelectuale si cele afectiv- relationale.

Prin psihoterapie si participatie aceste blocaje se pot inlatura.

Psihoterapeut: D.D.Otrocol – Cabinetul de psihoterapie PsihoDAD