Suntem oameni si fiecare dintre noi avem o poveste de viata, fiecare isi duce lupta in felul sau si fiecare are nevoie de tratament si suport in situatii dificile.

Momentul in care pacientul afla natura afectiunii are un impact devastator asupra psihicului uman iar urmarile si implicatiile sale sunt extraordinar de complexe, reusind o rasturnare totala a echilibrului psihic al persoanei respective.

In sfera emoţionala apare depresia, frica, anxietatea.

In sfera sociala: pierderea statutului social, schimbarea rolului lor, frica de dependenta, de a fi o povara pentru membrii familiei, confuzia si incontinenta. Apar erorile de gandire, distorsiunile cognitive, pacientul se vede ca o persoana slaba, perceperea bolii ca pe o pedeapsa, gandirea ilogica – „am cancer – nu am nici o sansa”. Delirul este prezent ca un rezultat al implicării directe a sistemului nervos central.

Anorexia este una dintre cele mai comune simptome in cancer, implicand si scaderea in greutate. Poate fi determinata de boala ca atare, de tratament si de tulburarile psihologice.

Pierderea poftei de mancare apare din cauza tratamentului chirurgical, radioterapiei si chimioterapiei.

Toate acestea se pot amplifica: in timp ce se asteapta diagnosticul; cand se asteaptă procedurile si testele de confirmare a diagnosticului (punctie lombara, biopsie, examen histopatologic); inainte de tratamente majore (chirurgie, chimioterapie, radioterapie); cand se asteaptă rezultatele testelor; odata cu schimbarea tratamentului; după ce se învata ca poate exista recidiva; la aniversarea bolii; dependenta de familie, sot/sotie, doctor, personal de îngrijire; desfigurare, schimbare in imaginea corporala si in imaginea de sine; pierderea sau schimbarea in functia sexuala; deprecierea capacitatii de a avea succes in munca, scoala sau activitati libere; distrugerea (intreruperea) relatiilor personale; disconfort sau durere in stadiile terminale ale bolii.

Abilitatea pacientului de a face fata acestor temeri depinde de echipa medicala, si de aspectele sociale,de ajutorul psihologului specialist , incluzand urmatoarele: boala in sine (localizare, simptome, aspecte clinice, tipul de tratament necesar); nivelul anterior psihologic si social, in special cel dinaintea bolii; amenintarea ca boala pune in pericol atingerea tintelor si scopurilor specifice varstelor (adolescenta, cariera, familie); atitudini culturale si religioase; prezenta unor persoane suportive emotional in apropierea pacientului; potentialul pe care il are pacientul in ceea ce priveste refacerea fizica si psihica; personalitatea pacientului si modul in care acesta face fata situatiilor grele, suportul si ajutorul psihologic (emoţional).

In aceste conditii rolul psihoterapeutului este evident. Apare orientarea spre speranta si viata a pacientului. Este extrem de important incurajarea spiritului de lupta. Boala va fi vazuta ca o provocare ce trebuie invinsa, trebuie stimulata dorinta de a invata despre boala si de a participa la tratament.

In faza de soc, rolul psihologului este acela de a gasi strategia potrivita de comunicare si de a-l pregati pe pacient si familia acestuia, reducerea pe cat posibil a socului.

In faza de negare, psihologul va demonta miturile si credintele gresite ale pacientulu. Nu insa inainte ca pacientul sa fie lasat sa-si formeze si mai apoi sa-si exprime toate indoielile, pentru ca mai apoi sa nu mai apara astfel de probleme in perioada in care tratamentul va pune la incercare determinarea si vointa pacientului.

In faza de suparare si depresie va orienta pacientul spre urmatoarea etapa, ascultind activ si transmitind, un volum cit mai mare de informatii, rezultate obtinute, alte cazuri, tratamente. Va gestiona cazurile de depresie si atacuri de panica, pregatind trecerea pacientului la etapa urmatoare.

Va indrepta pacientul catre medic pentru stabilirea unei relatii terapeutice bazata pe incredere si complianta terapeutica.

Psihologul mediaza relatia pacient-familie, dar si medic –pacient- familie, acceptind dorintele pacientului si ptr a obtine aliatii terapeutici necesari.

In etapa de acceptare si decathexis se va orienta spre intensificarea medierii in relatia pacient, medic, familie, gestionarea diferentelor de timp intre diverse etape ale situatiei intre familie si pacient, cresterea compliantei pacientului si aliatilor la tratament, gestionind blocaje de comunicare sau controlul reacțiilor familiei care vor fi adaptate la expectanțele pacientului.

Psihologul asigura pastrarea sperantei pe întreaga evoluție a bolii, plecind de la speranta de eroare de diagnostic .

Foloseste toate aspectele pozitive posibile: descoperiri recente, cazuri cu supraviețuire îndelungată, trialuri, vindecări “miraculoase”, etc., ajungand ca in final sa se transforme in credinta mistica in lumea de dincolo sau, dupa caz, in speranta unei vieți mai bune pentru cei dragi.

Absolut toate succesele terapeutice din oncologie au fost obținute pe un fond de incredere si speranta, dar si din paleatie, obtinerea unui final demn si fara dureri pentru pacient.

Întretinerea sperantei, sub orice forma, constituie de fapt obiectivul principal pe care-l are psihologul. Asigura suport emotional, incurajarea unor atitudini precum speranta, curajul, rabdarea, implicarea activa in lupta cu boala etc. incurajarea spiritului de lupta. Ajuta bolnavul pentru a vedea boala ca o provocare care trebuie invinsa.

Psihologul va stimula dorinta de a invata despre boala si de a participa la tratament, de a invinge boala, de a a obtine un final demn pentru pacient.

Psihologul ajuta si ofera suport in gestionarea timpului ramas, identificarea si rezolvarea unor proiecte, dorinte.Va incuraja contactarea unor persoane si rezolvarea unor probleme nerezolvate, dorinte neimplinite.

Sedintele de psihoterapie pot de asemenea sa scada anxietatea cauzata de spitalizare, tratamente lungi si dureroase, efecte secundare precum caderea parului, ale unghiilor, greturi etc.

De astfel de sedinte pot beneficia si cei care au invins boala si nu in ultima instanta membrii de familie, prieteni, persoane apropiate, care se afla in situatia de a gestiona greu acest moment.

SUNA SI TE PROGRAMEAZA LA CABINETUL DE PSIHOTERAPIE PSIHODAD. [Contact]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *