Trecerea de la copilarie la adolescenta, este caracterizata si de predominanta pericolelor. Adolescentul, in cautarea propriei identitati, controleaza mai greu riscurile. Asumarea riscului devine un act de bravada, aducator de placere. Iarna va iesi dezbracat afara,va incalca alte reguli ca traversarea pe culoarea rosie a semaforului, la trecerea peste calea ferata, traversarea strazii printre masini, conducerea noaptea a masinii parintilor fara a avea permis, conducerea aventuroasa a motocicletelor, bicicletelor, patinelor cu rotile, placilor, sporturile periculoase, alpinismul şi raftingul, scufundări la mari adâncimi, zboruri cu avioane ultrauşoare motorizate, sărituri cu coarda elastică, escaladări fără echipament de protecţie, speologie, schi şi surf în afara pistei, parapantă etc.
Motociclismul si organizarea in grupuri de membri devine o a doua familie. Intrecerile cu masinile, pe timpul noptii si asumarea riscurilor unui accident sunt la moda. Incalcarea regulilor devine o cautare pentru adolescenti.
Este un mod de a spune „Si eu sunt aici. Bagati-ma in seama!” Este specific crizei adolescentului. Cele mai multe acte se soldeaza cu accidente. Grupul din care fac parte alti tineri de aceeasi varsta, devine a doua familie in care pentru a fi admis adolescentul are de dat o proba. Presiunea este mare. In lipsa altor mijloace de a afla cine este, adolescentul va apela la aceasta metoda de initiere.
Asumarea riscurilor este un mod de lupta contra angoaselor de pierdere si separare, de cautare a identitatii personale si sexuale.
Este si un mod de a experimenta pentru a afla limitele personalitatii sale pe care in viitor va incerca sa le depaseasca.
Este specifica acestei perioade in care dezorganizarea psihica ramane in urma transformarilor fizice si sociale. Adolescentul nu poate aprecia corect riscurile la care se expune, ca urmare a imaturitatii psihologice .
Este un mod de a bloca cotidianul, de a opri pe loc timpul perioadei de trecere, de fapt de a castiga timp pana cand in urma experientelor va decide cum va deveni el. Este o nevoie de a hotari singur, de a alege .
Adolescentii care vin la terapie spun despre aceste conduite :”am simtit ca timpul se opreste in loc”,”am simtit o stare de extaz,ca a disparut timpul si spatiu”,”parca nu as mai avea corp”,”nu ma simt nici baiat nici fata” (identitatea sexuala),”la prima saritura am vazut moartea, acum m-am imprietenit cu ea si nu ma mai sperie”,”ma simt liber”.
Raporturile sexuale neprotejate sunt şi ele o formă de conduită de mare risc a adolescentului. Riscul este cel al unei sarcini şi cel al unei mala¬dii transmisibile sexual.Rezultatul negativ este pri¬mit cu bucurie, ca o reuşită la un joc de noroc,ca un mod in care adolescentul crede ca viata ii spune ca il accepta.
Asumarea riscului are surse diverse: ignorarea pericolului, evaluarea greşită a riscurilor, căutarea inconştientă a limitei, voinţa de autopedeapsă, modul de descărcare a unei tensiuni, de lupta contra angoasei de separare si de pierdere.
Efervescenta pulsiunilor in aceasta perioada care favorizate de dezorganizarea psihica aparuta devin manifeste, determina caracterul exploziv, navalnic, impetuos al adolescentilor.
Asumarea riscurilor devine un ritual de initiere in maturitate. Adolescentul este determinat si de incapacitatea societatii de a asigura ritualuri credibile pentru noua generatie. La baza nevoii de asumare a riscurilor stau si elemente inconstiente.
Asumandu-si riscuri, isi descopera limitele, descoperindu-le se vor stradui sa le depaseasca.
Este un mod de cunoastere si acceptare a noului corp format.
Aceasta inseamna si sa iesi de sub tutela pe care proprii parinti o exercita asupra ta. Copilul se vede ca proprietatea parintilor, el dorind sa devina liber.
A-ti asuma riscuri inseamnă sa-ti experimentezi propria viata, inseamna, ca si pentru corp, sa-ti pui viata in „eu” si deci sa-ti dai viata. Este vorba de fapt de o autoaducere pe lume. Dupa un parcurs incheiat cu succes, sub semnul asumarii riscurilor, adolescentul poate considera ca are de partea sa forte protectoare, fiind legitimat in calitatea de barbat sau de femeie.
Raporturile sexuale neprotejate ascund uneori vointa inconstienta a fetelor si a baietilor de a procrea, este un mod de a cere sa li se accepte faptul ca sunt apti biologic pentru a fi parinti.
Adolescenta este varsta problemelor „existenţiale”: sensul vietii, al existenţei. Sa treci cu bine de anumite incercari este un mijloc simbolic de a te asigura că ai o anumita valoare, mai ales daca reusita scolara sau alte valori lasa de dorit. A-ti asuma riscuri este in aceste conditii o modalitate de a te distanta de sentimentul neplăcut al propriei neinsemnatati in raport cu lumea inconjuratoare. Iar daca imaginea adolescentului despre lumea inconjuratoare este una mai putin falica, situatia devine si mai grea.
Accidentul poate avea in unele cazuri o valoare simbolică ca un botez sau o casatorie, un ritual de trecere. Este perceput ca un accept de la viata care ii spune „Te accept asa cum esti acum”. O confirmare a vietii ca existenta sa nu este o intamplare.
Adolescentii nu tolereaza foarte bine pasivitatea, sinonima pentru ei cu feminitatea sau pozitia infantila. In urma remanierilor carora sunt supusi, se simt uneori pasivi in fata schimbarilor interne si fizionomice specifice varstei. A-ti asuma riscuri inseamnă si sa-ti atribui un rol activ.
Daca asumarea unui risc este incununata de succes, adolescentul simte ca a inregistrat o victorie asupra lui insusi, care ii confera valoare si in ochii celor de o varsta cu el si ai celorlalti în general. Aceste reusite contribuie la consolidarea stimei de sine, care este, cum am vazut, adesea alterata in aceasta perioada a vietii. Lipsa de stima de sine si sentimentele de culpabilitate sunt nucleul trairii depresive, la fel ca si plictiseala. Cautarea unor situatii riscante inseamna si cautarea de senzatii noi.
Anumite atitudini fac parte din criza necesara, dar exista si alte atitudini patologice subiacente care trebuie tratate. Repetarea acestor conduite sau satisfacerea lor obsesiva, ca mijloc unic de realizare poate deveni o problema. Comportamentele de mare risc repetate semnifică lipsa de acces la sensul simbolic. Astfel, asumarea riscurilor este un echivalent suicidar. Consumul de alcool sau de droguri favorizează asumarea riscurilor, fiindca are un efect dezinhibitor, faciliteaza impulsivitatea si da sentimentul de omnipotenta. Raporturile sexuale neprotejate sunt mai frecvente la tinerii care prezinta tulburari anxioase sau depresive, dependenta de alcool, de droguri sau au suferit diverse traumatisme.
Dependenta de conduite de mare risc poate insemna si faptul ca adolescentul a ramas blocat in aceasta etapa, nu si-a gasit identitatea de sine, este inca in cautarea ei. Comportamentul riscant poate fi specific acestei etape, transformarea lui intr-un mod de viata nu.
Cu cat un tanar va avea mai multe responsabilitati, cu atat isi va asuma mai puţine riscuri. Modul in care familia va forma aceasta capacitate la copil va influenta specificul etapei.
Asumarea riscului este adesea un apel lansat adultului: „Priveste-ma! De ce nu vezi că sunt capabil de lucruri mari de acum inainte? Uita-te la mine mai bine! Uita-te din nou la mine cu mai multa atentie!”
Parintii nu vor devaloriza aceste comportamente de mare risc. Vor invata copii despre reguli, pericole, securitate, ca libertatea lui se termină acolo unde incepe siguranta celorlalti. Asumarea riscului trebuie sa fie individuala si sa nu puna in pericol viata celorlalti. Vor discuta cu adolescentul, fara a umili si dezaprecia. Vor recunoaste riscul asumat, vor ajuta la formarea identitatii de sine a adolescentului, ii vor recunoaste efortul si isi vor pozitiona realist propria temere. O insistenta prea mare insa va determina la adolescent un comportament reactant de intensificare a asumarii riscurilor.
Asumarea riscului este pentru adolescent un mijloc de emancipare, o modalitate de a se declara autonom, detasat de protectia parentala, un ecou al primelor riscuri asumate in prima copilarie, atunci cand se urca pe mobila uitandu-se cu coada ochiului la mama lui, îngrijorata, dar mandra de manifestările lui incipiente de autonomie.
Nu trebuie să uităm de nevoia de eroism a tinerilor. Conduita de mare risc nu este singurul act eroic. O altă posibilitate ar fi reusita scolara la concursuri dificile. Aceasta depinde, bineinteles, de mediul familial si atitudinea celor din familie.
Exista insa si alte modalitati pe care adolescentul le poate folosi cum ar fi sportul de performanta, participarea la olimpiade si activitati culturale, hobby-uri etc.
Impreuna cu psihoterapeutul, parintii si adolescentii vor stabili impreuna sau separat, modul de depasire a pericolelor din adolescenta.
Psihoterapeut: D.D.Otrocol Cabinetul de psihoterapie Psihodad
Sursa: Stephane Clerget, Criza adolescentei.
