„Nu putem judeca viața celorlalți pentru că fiecare își cunoaște propria durere și renunțare.” – Paulo Coelho
„Nu eu sunt in masura sa judec viata unui alt om. Trebuie sa judec, trebuie sa aleg, trebuie sa ma dispretuiesc pe mine, pur si simplu doar pe mine.” – Herman Hesse.
„Cand ii judeci pe ceilalti, nu ii definesti pe ei, ci pe tine insuti.” – Wyne Dyre
„Suntem toti niste ipocriti. Nu ne putem vedea sau judeca pe noi insine in felul in care ii vedem si judecam pe ceilalti.” – José Emilio Pacheco
„Nu judecati, ca sa nu fiti judecati. Caci cu judecata cu care judecati, veti fi judecati si cu masura cu care masurati, vi se va masura.” – Matei 7, 1-2
„Cel fara de pacat sa arunce primul piatra.” – Ioan, 8-7
“Daca judecam prea mult oamenii nu mai avem timp sa-I iubim” – Maica Tereza
NU JUDECA OAMENII
Un baiat de 24 de ani privind pe fereastra unui tren striga: “Tata, priveste copacii care se duc in spatele nostru”. Tatal a zambit dar un cuplu de tineri stand in apropiere s-au uitat la tanarul de 24 de ani cu comportament copilaresc , cu mila .
Dintr-o data tanarul striga din nou: “Tata priveste cum norii alearga cu noi”. Cuplul nu a putut rezista si il intreaba pe batrin: “De ce nu iti duci fiul la un medic bun ?”
Batranul a zimbit si a spus – ”Tocmai am facut asta, acum venim de la spital. Fiul meu a fost orb de la nastere. El si-a recapatat vederea azi”.
Fiecare persoana are povestea ei. Nu judeca oamenii inainte de a le sti povestea.
Adevarul te poate surprinde.
Ii judecam pe cei din jurul nostru si pe noi zi de zi, o viata intreaga, si ca si cum nu ar fi de ajuns, continuam sa o facem uneori si in somn. Este un comportament partial invatat si intarit de constiinta de supravetuire, care are la baza raportarea si lupta cu ceilalti. Expresiile parintilor de genul ”uita-te la colegul tau cum invata, el cum poate” sau “fratele tau poate sa faca… tu nu vrei ” s.a.m.d. , sunt fundamente pe care se aseaza aceasta atitudine de a-i judeca pe cei din jur.
In timp acest comportament devine o parte din scenariul de viata, un tipar care se automatizeaza si de care nu mai suntem constienti. Ne va comanda viata si va hotari in locul nostru fara a ne da seama.
De mici suntem invatati ce este bine si ce este rau in felul de a fi. In timp reprimam o parte din ceea ce suntem, ascundem elemente pe care le avem in mod primordial. Prin mecanismul oglinzii vedem la ceilalti tocmai acele elemente ascunse din noi, mintindu-ne ca nu le avem. Vom critica, vom judeca acele persoane, de fapt acele parti inconstiente din noi pe care le-am ascuns, pentru a multumi pe cei care credeau ca nu este bine sa le avem. Nu aveau abilitatile de-a ne invata sa le gestionam si le-a fost mai usor sa ne invete sa le reprimam, sa le ascundem si sa credem ca nu le avem.
Prin lucru cu interiorul nostru, prin dezvoltare personala iesim din sfera nevoii de a critica si facem primii pasi spre constiinta de sine si de ceilalti.
Atunci cand ne cunoastem in totalitate, cand ne intelegem si ne acceptam partile, atat cele luminoase, cat si umbrele , nevoia de-a critica va disparea .
A permite ca oamenii sa fie asa cum sunt si ai accepta neconditionat este o prima caracteristica a constiintei de sine. A depasi nevoia de a te pozitiona deasupra celorlalti, de-a te compara, de a astepta ca persoane sau evenimente din exterior sa iti satisfaca nevoile proprii, a accepta diferentele fara a mai simti un pericol presupune trecerea de la somnul constiintei si de la constiinta de supravetuire la forme superioare de organizare a constiintei, inseamna ca am trecut de la etapa incercarii de-a intelege realitatea numai cu mintea conceptuala, la intelegerea realitatii cu mintea naturala si cea conceptuala, inseamna ca am experimentat vastitatea si necuprinderea mintii naturale, am construit o poarta de acces catre mintea naturala si stim cum sa deschidem usa catre ea.
Cunoscand si experimentand constiinta de sine invatam cum sa aducem nemarginirea si plenitudinea in viata de zi cu zi, invatam ca nu este nevoie sa ii controlam pe ceilalti, ci doar sa ne descoperim pe noi, invatam ca adevarata cunoastere de sine nu o putem face numai cu mintea conceptuala, ci impreuna cu cea naturala, experientiala, constientizam ca daca radacinile sunt adanci nu conteaza de unde bate vantul. A stii sa asculti tacerea este cea mai buna ascultare. Invatam ca a judeca pe altii insemna a ne judeca pe noi, ca locul descoperirii fericirii este esenta fiintei, nu mintea conceptuala, ca oamenii devin fericiti cand nu mai au nevoia de-a fi superiori altora, ca destinul este rezultatul alegerilor facute de mintea conceptuala si cuvintele nu pot exprima continutul inimii, a mintii naturale. Niciodata nu le vom sti pe toate, trebuie sa invatam cate ceva zilnic, iar cel mai bun invatator este omul de langa noi, cel pe care azi il judecam.
Invatam ca fara asumarea unui risc nu vom cunoaste fericirea, ca scopul durerii este de-a urgenta schimbarea, ca orice alegere in viata este buna pentru acel moment, ca nu poti evolua stand in corsetul identificarilor, ci eliberindu-te de tot ce ai si stii sa faci. Nimeni nu ne poate invata sa zburam daca nu ne deschidem aripile. Orice ne poate lua viata, esenta fiintei ne poate oferi inzecit inapoi, aceasta fiind nelimitata. Invatam sa depasim nevoia de agatare de ceva solid pentru ca am descoperit imensitatea nesolidului, a vidului, a mintii naturale. Invatam ca nu avem nevoie sa fim confirmati de catre cineva sau ceva din exterior. Vom descoperi ca noi insasi suntem confirmarea, ca externalizarea nevoii de confirmare este de fapt o lipsa de credinta in esenta fiintei, in noi insine.
Invatam sa nu ne mai identificam cu valori mostenite de la altii. Ne vom observa experientele proprii si vom intelege ca orice vom cauta se afla deja in noi. Vom invata ca de noi depinde sa fim ceea ce vrem sa fim.
A lasa oamenii sa fie asa cum sunt este o inalta calitate, reflecta armonia propriei fiinte, reflecta deschiderea spre o noua treapta de constiinta mai larga si mai cuprinzatoare.
“Daca judecam prea mult oamenii nu mai avem timp sa-I iubim” -Maica Tereza
PRIVESTE LA CEILALTI DAR UITA-TE IN TINE
Suna si programeaza-te la cabinetul de psihoterapie PSIHODAD pentru a experimenta constiinta extinsa.
Psihoterapeut: Dan Dumitru Otrocol
(Sursa de inspiratie : Emoţiile distructive Daniel Goleman intr-un dialog stiintific cu sanctitatea sa Dalai Lama – Arta fericirii, sanctitatea sa Dalai Lama si Howard C.Cutler; Psihologia viitorului, Stanislav Grof; Psihologia Trezirii, John Welwood; Corpul tau stie raspunsul, David I Rome;Nagarjuna, Epistola catre un prieten, comentariu de catre Venerabilul Rendawa, Zho-nu Lo-dro; Note de curs, Juan Ruiz Naupari ; Invataturile lui Gurdjieff, Trezirea constiintei si evolutia spirituala, de G.Thompson(Govindananda); Cheile genelor, Richard Rudd.)
