Munca ta incepe sa devina o povara? Esti din ce in ce mai descurajat, mai lipsit de motivatie? Nimic nu mai este roz la locul de munca? Seful a ajuns o sarcina dificila de dus in spate? Atentie, poti suferi de “burnout”, faimosul sindrom de epuizare profesionala.
Ce este acest sindrom? Termenul a fost introdus pentru a desemna esuarea, uzura si epuizarea energiei si fortelor sau resurselor care ii provoaca individului o scadere globala a intregului potential de actiune.
Fenomenul nu apare brusc, ci este precedat de o perioada de stres prelungit si rezulta dintr-o epuizare, in aceeasi masura, fizica si psihologica, ca urmare a incercarii lor de a atinge obiective irealizabile sau de a indeplini teluri foarte dificil de infaptuit, a sarcinilor contradictorii, a relatiilor intercolegiale tensionate, etc.
Semne premergatoare.
Aceste prime semne arata un stres puternic, agresiv si frecvent. De exemplu:
- Palpitatii, transpiratia mainilor, transpiratii generale,
- Digestie dificila
- Tulburari de somn
- Comportamente compulsive-obsesive ca fumat excesiv sau consum excesiv de alcool
- Emotivitate exagerata
- Scaderea gradului de motivare la locul de munca
- Irascibilitate
- Randament scazut in efectuarea de sarcini specifice
- Deteriorerea relatiilor intercolegiale, si altele.
„In acest moment trebuie sa spui stop, fiindca situatia este inca reversibila.” Avem asa-numita perioada de alerta, fiinta umana fiind masina complexa, ce trimite semnale atunci cand este supraincalzita.
Burnoutul determina in final depresie, cu toate simptomele caracteristice.
Stresul ocupational
Stresul apare atunci cand situatiile cu care se confrunta persoanele sau grupurile au un grad inalt de complexitate, ambiguitate si neclaritate, iar sarcinile impuse depasesc competenta individului sau mijloacele structurale de gestionare a acestora. Cei pentru care stresul ocupational reprezinta o problema au o productivitate scazuta, se adapteaza mult mai greu schimbarilor impuse de organizatiile in care lucreaza si absenteaza intr-o proportie crescuta de la locul de munca. Putem spune ca traim intr-un mod stresant, pentru ca muncim intr-o maniera stresanta.
Jocul de rol la locul de munca
Fiecare dintre noi pune in practica in fiecare aspect al vietii sale un rol specific, care tine de situatia in care se afla si de cel din fata lui, persoana cu care interactioneaza.
Un rol nu apare niciodata singur, el este intotdeauna insotit de perechea sa. Astfel putem avea roluri ce apar simultan ca: sef-angajat, profesor-elev,salvator-victima, etc.
Relatia dintre conflictul de rol, ambiguitatea de rol, supraincarcarea rolului si comportamentele disfunctionale la locul de munca pot duce la un diagnostic corect al riscului de burnout:
- Supraincarcarea rolului nu relationeaza puternic nici cu ambiguitatea, nici cu conflictul de rol, aceste perceptii neavand o contributie semnificativa la sentimentul supraincarcarii cu munca
- Epuizarea psihologica este in cea mai mare parte o rezultanta a supraincarcarii rolului
- Anxietatea ocupationala apare ca urmare a ambiguitatii de rol
- Sentimentul de iritare pe care il au angajatii la locul de munca si, de asemenea, fata de aspectele muncii este in principal o rezultanta a conflictului de rol
- Sentimentele depresive care apar datorita muncii relationeaza puternic cu supraincarcarea rolului.
Cum ajuta terapia?
Pentru a iesi din vartejul acestui sindrom, se impune ajutorul de specialitate. Poate fi necesara o lunga perioada de tratament medicamentos dar si de psihoterapie,deoarece chiar si dupa vindecare, mai ramane o problema dificila: reluarea activitatii profesionale.
Prin psihoterapie clientul este ajutat sa treaca prin urmatoarele etape:
- Restabilirea prioritatilor si repozitionarea nevoilor personale pe scara valorica motivationala•Exprimarea corecta si clara a nemultumirilor personale de la locul de munca
- Analiza jocurilor de rol existente in grupul organizational din care face parte
- Exprimarea emotiilor ce apar in acest joc de roluri
- Descoperirea unor strategii personale de coping, definit ca reprezentand eforturi cognitive si comportamentale in continua schimbare, in vederea gestionarii cerintelor interne si/sau externe care sunt evaluate de persoana ca depasind resursele acesteia
- Invatarea unor tehnici specifice de autocontrol dar si de relaxare
- Imbunatatirea tehnicilor si manierelor de comunicare, precum si introducerea in descifrarea limbajului nonverbal, a tipurilor senzoriale specifice, a modului de gandire specifica fiecarui rol
- Precum si alte terapii specifice a diferitelor stari emotionale ca depresia, anxietatea, furia excesiva, dezolarea, dezorientarea, etc.
SUNA LA CABINETUL DE PSIHOTERAPIE PsihoDAD. [ Contact ]
