Adolescenta si nevoia sexuala
Pulsiunea sexuala este atat de puternica incat nici un mijloc de satisfacere nu este ocolit. Exprimarea pulsiunii este necesara. Modul in care se exprima va fi mai mult sau mai putin agreat social,familial
Reactualizarea pulsiunilor sexuale in adolescenta are loc ca urmare a transformarilor fizice, sociale, psihologice ale adolescentului. Pe fondul dezorganizarilor psihice specifice, a unui corp dezvoltat si pregatit sexual, pulsiunile devin explozive. Pulsiunile sexuale se manifesta inca din primii ani de viata prin atingerea voluntara de catre copil a zonelor excitabile, atingeri aducatoare de placere. In adolescenta aceste pulsiuni revin, dar de aceasta data gasesc un corp transformat, apt sexual. Dorinta sexuala in aceasta perioada este imensa.
Faptul ca adolescentul devine apt sexual ii creeaza senzatii noi, uneori greu de controlat. Aceasta nevoie si potenta sexuala exploziva determina criza adolescentilor.
Pulsiunea sexuala reactualizata are rolul de motor al vietii, care pune in miscare un angrenaj complex de elemente fizice, sociale, psihologice. Daca pana in acest moment a iubi insemna a fi iubit de catre parinti, urmeaza o etapa in care continutul si semnificatia iubirii se schimba pentru adolescent prin includerea in continut a iubirii sexuale. Adolescentul isi va cauta identitatea proprie precum si identitatea sexuala. Manifestarea identitatii sexuale devine o preocupare principala.
Schimbarea semnificatiei si continutului iubirii parintesti este inerenta. Nevoia sexuala nu se poate satisface decit in directii externe celor familiale. Deschiderea spre exteriorul familiei insa are loc prin blocarea legaturilor familiale, prin schimbarea continuturilor acestora. Adolescentul are de dus o lupta intre iubirea protectoare a parintilor si noua iubire cu un continut sexual realizabil in societate ,in exterior.
Pentru a depasi mai usor aceasta repozitionare adolescentul are nevoie de trairea unui sentiment de siguranta altfel dimensionat. Inainte acesta era asigurat de catre parinti, familie. Acum adolescentul va identifica o noua sursa exterioara familiei care sa ii asigure siguranta. Parintii sunt vazuti mai putin omnipotenti ca inainte,inbatranind, fiind vulnerabili. Siguranta sa este in pericol. Frecventarea gastilor, a persoanelor cu aceleasi nevoi ca si el ii creeaza sentimentul de siguranta. Se simpte mai protejat in cadrul gastii decat in cadrul familiei. Ulterior va renunta sau ar trebui sa renunte si la aceasta sursa, obtinand satisfacerea nevoii de siguranta prin cresterea eului si a stimei de sine, a increderii in sine, a responsabilizarii. Nevoia de siguranta va fi satisfacuta de catre el insusi. In functie de intensitatea eului, a increderii in sine, adolescentul isi va asigura nevoia de siguranta din exteriorul sau interiorul sau.
Manifestarea pulsiunilor sexuale la adolescent determina insa si trairea angoasei de separare fata de familie, de pierdere a copilariei protectoare. Cu o mana spre independenta ,cu cealalta se tine de iubirea parentala. Este perioada ambivalentei. Oscilatia intre cele doua directii duce la depresii.Cu atit mai mult cu cat parintii vin si ei cu toate problemele,cu neintelegerile lor, cu propiile angoase de pierdere, cu propiile depresii specifice varstei si se pozitioneaza in relatia cu adolescentul. Modul de pozitionare va influenta si perioada crizei adolescentului.
Toate aceste transformari dezorganizeaza psihic pe adolescent. Transformarile corporale o iau inaintea psihicului,care are nevoie de ragaz pentru a se reorganiza.
Rolul familiei si a mediului este esential.
Aparitia sexualitatii de tip adult cu un corp transformat si matur sexual duce la cresterea entuaziasmului si o noua perspectiva, o noua deschidere spre lume, spre exterior a vietii.
Dar, psihicul dezorganizat al adolescentilor se confrunta din nou cu angoasa de pierdere a copilariei si cu cea de seaparare fata de invelisul protector al familiei. Umilirea adolescentului de catre parinti, nerecunoasterea capacitatilor sale sexuale, poate duce la scaderea increderii in sine, adica la intoarcerea in copilarie si prelungirea timpului de maturizare. Formule de genul: “nu esti capabil de nimic” ,”o sa ajungi spalator de vase”,”nu faci nimic cum trebuie”,”esti handicapat”, etc, pe care le-am auzit in sedintele de psihoterapie, au rolul de a ajuta parintii sa se descarce si rolul de a incarca pe adolescenti, de scadere a increderii in sine..
Sentimentul de neputinta nu ajuta adolescentul sa treaca peste aceasta etapa. Umilirea de catre mediu nici atat. Adolescentul va oscila si mai mult intre a ramane copil si a deveni adult.
Pulsiunea sexuala reactivata duce insa si la obtinerea identitatii sexuale a adolescentilor. Nerecunoasterea sexualitatii potentiale a adolescentului va determina lipsuri in obtinerea identitatii de sine. Adolescentul nu se poate hotari inca clar referitor la ceea ce vrea: sa ramana copil ascultand de parinti sau sa devina matur neascultand. Decizia este grea pentru ca fiecare copil-adolescent isi iubeste in felul sau propriu parintii.
Adolescentii ii percep diferit ,schimbati fata de perioada copilariei pe cei din jurul lor. Diferentele dintre fete si baieti capata un continut sexualizat.
Nevoia sexuala determina un anume comportament sexual. Trebuie sa respecte interdictiile parentale si sociale. Mediul exterior familiei este un domeniu necunoscut si angoasant. Adolescentii au nevoie de un tampon pentru a-l explora in conditii de siguranta si acesta este asigurat de grupul de prieteni de aceeasi varsta si interese.
Nevoia sexuala este perceputa diferit de fete si baieti. Baietii se simpt mai pregatiti.Fetele mai putin,riscurile fiind si mai angoasante pentru ele.Vin in aceasta posibila relatie cu multe sentimente .Nu reusesc sa separe actul sexual de aceste sentimente.
A avea o relatie sexuala cu o persoana de sex opus reprezinta pentru adolescenti mai mult decat o relatie in sine. Este un ritual,o dovada a initierii, a maturitatii. Increderea in sine devine mai evidenta dupa aceasta initiere. Adolescentii se simt mai maturi, precum parintii lor de care depindeau.
Nevoia sexuala, initierea au rostul lor si din punct de vedere social. Adolescentii dezorganizati pana atunci,cu lucrurile aruncate in camerele lor, cu dezordine in ganduri , atitudini, uitand sa-si faca temele si sa mai treaca pe la scoala, neingrijiti, cu tinuta vestimentara dezorganizata incep treptat sa-si schimbe comportamentul. Se continua procesul cautarii identitatii de sine.
Devin mai atenti cu aspectul fizic, isi iau in primire si accepta noul corp transformat de care in trecut le era teama. Acum il vor folosi pentru a seduce. Folosirea parfumurilor, deodorantelor, cremelor, spalatului chiar si excesiv are nevoie de toleranta mediului. Vestimentatia, podoabele, semnele distinctive, tatuajele, au rolul de a trasmite un mesaj.
“Eu sunt altcineva, sunt diferit chiar si fata de grupul de prieteni, sunt apt si initiat sexual, sunt unic.”
Identitatea sexuala realizata prin pulsiunea sexuala isi prezinta roadele. Apar si celelalte elemente ale identitatii de sine. Colectivul de prieteni, gasca, sunt din ce in ce mai putin agreate, alti prieteni si colective apar, siguranta luata initial de la parinti si familie si apoi de gasca de prieteni, este construita in interiorul adolescentilor. O pulsiune si nevoie sexuala satisfacuta, cu tot angrenajul pus in miscare, maturizeaza si ancoreaza social adolescentii.
Respingerea nevoii sexuale de catre parinti, familie, mediu, abordarea interdictiva a acestui subiect va fi de natura sa ingreuneze, sa limiteze si sa blocheze afirmarea sexuala si de sine a adolescentilor. Toate acestea au repercusiuni in adaptarea la societate, succesul profesional, relationarea cu alte persoane si cu mediul, atitudinea fata de colegi, prieteni, sefi, viata sexuala a viitoarei familii, modul de educare a propriilor copii.
Lipsa de constientizare a proceselor interne si externe, a transformarilor fizice, sociale, biologice, psihice ale adolescentilor in aceasta perioada va genera situatia in care adolescentii, vor duce in viitoarele lor familii, toata aceasta problematica fara un filtraj propiu, in mod brut, fiind un releu nu si un transformator al modelelor parentale si sociale, lipsite de perceptia si prelucrarea proprie atat de necesara in stafetele transgenerationale.
Parinti, adolescenti, aflati mai multe despre specificul acestei perioade, modul de gestionare optima, exemple si situatii terapeutice rezolvate cu succes, care au dus la gestionarea mai buna a relatiei adolescenti-parinti-societate, spre beneficiul si multumirea parintilor si un succes armonios in viata adolescentilor.
Recomandari separate pentru parinti si pentru adolescenti, individualizate pe specificul fiecarei situatii, contactand Cabinetul de psihoterapie Psihodad pentru programarea la terapie sau inscrierea la Work-shopurile cu tematica specifica organizate de catre specialistii cabinetului.
Psihoterapeut: D.D.Otrocol – Cabinetul de psihoterapie Psihodad
Sursa: Glowczewschi B : Adolescence et sexualite.
