“Totul se schimbă, nimic nu este fix. Dacă nu profităm de schimbare vom deveni victimele ei.”- Peter Arnold
“Timpurile se schimbă şi noi ne schimbăm odată cu el. “- Ovidius
“Oamenii nu se opun schimbării, ci ideii de a fi schimbaţi”.- Peter Scholtes
“A încerca să schimbăm lumea înainte de a ne schimba conceptul despre noi înşine înseamnă a lupta împotriva firii lucrurilor. Nu poate fi vreo schimbare exterioară până ce nu e o schimbare interioară. Precum înăuntru, aşa şi afară.” – Neville Goddard
“Vrei ca lumea să se schimbe? Fă schimbări în propria ta lume”.- Neale Donald Walsch
Cand trecem prin momente grele ne intrebam de ce ni se intampla tocmai noua acel lucru, acea situatie. Ce am facut, ce nu am facut, ce am gresit.
Incercam tot timpul sa cautam o vina celor din jur sau noua. In ambele variante dar mai ales in prima gresim. Gresim ptr ca proiectam asupra celorlalti cauza. In al doilea caz ne autoculpabilizam, ceea ce duce prin repetare la pierderearea increderii in noi, la reducerea constiintei intregului care suntem.
Astfel suferim si mai mult si mai des. Cauzele suferintei nu sunt un dar al naturii umane ci sunt un produs al egourilor umane, a mintii conceptuale.
Vom gasi suferinta mai mult sau mai putin la toti oameniii: bogati si saraci, stiutori si nestiutori. Suferinta s-a ancorat atat de mult incat a devenit o parte din viata noastra.Am ajuns sa evoluam prin lectiile date de catre suferinta.
Am uitat de natura noastra primordiala, am uitat de esenta fiintei care este de natura spirituala si ne ducem viata prin valorizarea egourilor, a confruntarii intre oameni,a luptei ptr dominare, a invidiei, a eliminarii sau minimalizarii celorlati.
Cauza suferintei este de fapt rezistenta la schimbare. Ne opunem in mod generalizat fata de orice schimbare.
Totul este schimbator, este dinamic, totul curge si se petrece. Doar gandurile trecutului nostru stau pe loc. Totul este schimbator si vremelnic inclusiv viata noastra, trupul nostru. Acesta este adevarul de la care trebuie sa pornim.
Desi constientizam ca totul este schimbator, ne opunem cu inversunare, cu incapatinare schimbarii. Ducem o lupta despre care stim din start ca nu o putem castiga, nu putem trai vesnic, dar continuam sa ne opunem .
Nu reusim sa acceptam, sa punem in practica faptul ca natura esentiala a vietii este nepermanenta lucrurilor, lipsa stabilitatii. Devenirea noastra nu presupune stabilitate desi noi o cautam, ci tocmai instabilitatea, lipsa permanentei. Alergam insa dupa himera momentului trecut, a stabilitatii care nu exista. Ajungem astfel sa ne mintim singuri, sa traim trecutul in loc de prezent. Ne este frica de ceea ce suntem, ne este frica de nou, de necunoscut, de ceea ce nu stim ca stim.
Vom suferi proportional cu gradul in care ne opunem schimbarii. Ne este frica de a trai in schimbare. Avem nevoie de siguranta, de stabilitate desi in mod paradoxal singurul lucru mai putin iluzoriu si cert este tocmai schimbarea, nepermanenta lucrurilor si a vietii. Einsten spunea ca singurul lucru cert este moartea si ca nici un lucru nu poate fi schimbat pe acelasi nivel de cunoastere.
Aceasta ignoranta a fluxului dinamic a vietii este cauza suferintei. Nu suntem creati sa suferim, ci suferim ptr ca nu putem constientiza si pune in practica acest adevar existential. Frica schimbarii duce la trairea unei vieti in ignoranta. In lupta prezentului cu trecutul, ultimul castiga. Schimbarea din interiorul nostru este mult mai inceata decit cea a naturii. Psihicul ramine mereu in urma.
Ne este greu sa ne dam seama de schimbarile normale, firesti ale vietii, traind sub frica ca orice schimbare este si o perturbare grea. Ne place sa ne agatam de lucrurile aparent stabile.
Experienta a demonstrat insa ca toate schimbarile au rolul sau benefic, sunt importante. Echilibrul psihologic interior se redefineste, tine greu pasul cu schimbarile normale ale vietii.
Este ca si cum un om s-ar ineca si cineva (schimbarea) ii da mana dar acesta nu o intinde pe a lui. Ii este frica de imensitatea a ceea ce ar putea afla ca este. Orice schimbare care ar putea interveni in viata noastra da nastere la o stare de anxietate.Schimbarea, devenirea este o caracteristica a naturii noastre primordiale, a esentei noastre divine.Agatarea vine din egourile pe care le-am construit si cu care ne identificam.
Sa ne deschidem naturii noastre promovand noul, schimbarea, transformarea, devenirea.
Numai astfel ne vom elibera de povara trecutului, delimitarile si conditionarile noastre.
DESCHIDE-TE.ACCEPTA SCHIMBAREA! FII LIBER!
Psihoterapeut:Dan Dumitru Otrocol, cabinetul PSIHODAD
(Sursa de inspiratie : Emoţiile distructive Daniel Goleman intr-un dialog stiintific cu sanctitatea sa Dalai Lama;Arta fericirii, sanctitatea sa Dalai Lama si Howard C.Cutler;Psihologia viitorului,Stanislav Grof;Psihologia Trezirii, John Welwood;Corpul tau stie raspunsul,David I Rome;Nagarjuna ,Epistola catre un prieten,comentariu de catre Venerabilul Rendawa,Zho-nu Lo-dro;Note de curs, Juan Ruiz Naupari ;Invataturile lui Gurdjieff,Trezirea constiintei si evolutia spirituala,de G.Thompson(Govindananda);Cheile genelor, Richard Rudd.)
