Comportamentul masturbator al adolescentului isi are originea in copilarie, mai exact in primii ani de viata.
In jurul virstei de 3 ani ,copilul descopera senzatiile locale specifice urmate de satisfacerea acestora prin atingere si mingaiere, ceea ce este perceput ca o placere corporala. Se pun in act masturbarile voluntare precum si primele elemente ale constientizarii identitatii sexuale. Satisfacerea pulsiunilor sexuale va sta la baza atasamentului fata de parinti .
Treptat copii prin sistemul educational abordat corect, vor orienta aceste pulsiuni spre exteriorul familiei, aceasta fiind o conditie fundamentala a formarii mature a elementelor personalitatii. Pulsiunile vor furniza o perioada de timp energia pentru acumularile culturale, educatice, formatoare ale copilului.
Adolescenta este perioada in care aceste pulsiuni reapar. Ele vor sta din nou la baza finisarii,rearanjarii,completarii ,integrarii elementelor de personalitate .Este perioada definitorie si totodata ultima ocazie in formarea in linii mari a personalitatii adolescentului. Atitudinea parintilor si a mediului este dedefinitorie in acest sens. Depinde insa si de individualitatea adolescentului,de modul propiu de perceptie.
Adolescentul reia practica masturbarii, ceea ce poate duce atat la satisfacerea acestor pulsiuni dar si la aparitia sentimentului de vinovatie daca interdictiile familiale au fost integrate necorespunzator. Modul de pozitionare a parintilor in copilarie, sta la baza gestionarii corespunzatoare a acestor pulsiuni in aceasta perioada a adolescentei.
Abordarea masturbarii a fost diferita dealungul timpului. In trecut masturbarea era considerata responsabila de raspindirea unor boli psihice si fizice,interdictiile sociale fiind dintre cele mai diverse si aspre. Religia a condamnat masturbarea ,fiind inclus ca subiect de spovedanie. Pierderea samintei divine insemna o omucidere.Ulterior medicii si educatorii sau repozitionat,trecand de la recomandarea ablatiei sau arderea clitorisului la pozitia lor de acceptare a masturbarii .
Adolescenţii erau confruntati cu o atitudine familiala si sociala interdictiva pe de o parte si cu un sistem pulsional intern care nu reusea sa tina cont de vointa sau credintele adolescentilor. Nevoile de satisfacere a pulsiunilor au castigat teren. Astazi majoritatea adolescentilor nu mai considera masturbarea anormala si recunosc aceasta practica.
Masturbarea adolescentilor cu rolul sau in satisfacerea pulsiunilor, in accederea la o sexualitate efectiva dezinhibata si fireasca, in dezvoltarea unor elemente esentiale ale personalitatii, are si un rol eliberator de tensiuni interne, care apar la ficare inhibare a unei pulsiuni. Solutia este nu inhibarea pulsiunilor ci satisfacerea lor umanizata, culturalizata. Recomandarea superficiala a inhibitiei de catre parinti, de catre mediu, nu duce decat la eliberarea agresiva, exploziva a pulsiunii refulate .
Grija parintilor este fireasca in abordarea masturbarii. Oferirea unei educatii orientate spre satisfacerea umanizata, culturalizata, progresiva, a rezolvarii nevoii de satisfacere a pulsiunii, este insa o atitudine si o abordare mai optima. Scopul unei pulsiuni este satisfacerea, consumarea ei si astfel aducerea de placere. Modul de satisfacere nu mai este treaba pulsiunii, iar adolescentii, parintii, societatea au un loc unde pot interveni in realizarea unei personalitatii cu cat mai multe elemente functionale si cat mai putine inhibate. Iar aceasta inseamna si o personalitate complexa dar si optima si armonioasa intre elementele sale. Inseamna de fapt un om nou. Pusiunile orientate creativ asigura trairea placerii satisfacerii dar si dezvoltarea creativitatii, artei, culturii si cunoasterii.
Masturbarea este folosita ca un mijloc de eliberare de tensiuni, permitand si o elaborare fantasmatica ce va putea fi reutilizata in cadrul raporturilor sexuale viitoare. Existenta unor relatii sexuale nu conduce la disparitia ei, placerea masturbatorie fiind resimtita diferit.
Astazi interdictiile sociale si-au redus pozitia cat si influenta. Masturbarea incepe sa fie recunoscuta. Trairea insa a sentimentului de culpabilitate mai putin, acesta se manifesta in continuare in interiorul adolescentilor, ceea ce duce la a refuza gandurile masturbatorii.
Reactualizarea pulsiunilor sexuale insotite de masturbare ajuta adolescentul in orientarea acestor pulsiuni in exteriorul familiei.
Astfel raceala, agresivitatea, refuzul de a intra in dialog, de a sta langa parinti, de a-i saruta sau de a accepta mana pusa pe obraz, respingerea tandretii familiale sunt firesti in aceasta perioada.
Relatiile familiale, sociale, cu persoane din anturajul adolescentului devin repozitionate uneori exploziv. Sensul incepe sa fie simtit schimbat de catre adolescent, ca urmare a aparitiei pulsiunilor sexuale.
Satisfacerea pulsiunilor sexuale si afective in afara familiei inlatura o eventuala criza afectiva.
In aceasta perioada este important ca adolescentii sa mentalizeze pulsiunile sexuale prin gandire, imaginatie, alte operatii mentale si sa nu le mai exprime in stare bruta. Respingerea lor nu este o solutie.
Masturbarea ofera ocazia trecerii mai usor a adolescentilor de la faza exprimarii directe la cea a satisfacerii parteneriale viitoare, a umanizarii acestor pulsiuni.
Masturbarea ajuta adolescentii in sensul pregatirii actului sexual concret cu persoana iubita. In aceasta perioada adolescentul trece prin transformari fizice, sociale, psihologice. Personalitatea este in formare, unele elemente vor fi mai active altele mai putin. Increderea in sine este in formare. Adolescentul are angoase, frici referitor la intilnirea cu alte persoane, cu atat mai mult cu persoane de sex opus. Masturbarea il pregateste, ii ofera timpul necesar si formarea unei oarecare experiente deocamdata imaginative care il vor ajuta ulterior sa depaseasca momentul intalnirii.
Desigur exista si solutii de renuntare la conduita masturbatorie, prin devierea in alte directii a satisfacerii pulsiunii sexuale.
Si tu poti afla mai multe despre masturbarea in adolescenta.
Psihoterapeut: D.D.Otrocol Cabinetul de psihoterapie Psihodad
Sursa:Glowczewschi B : Adolescence et sexualite.
